Monday, 20 June 2016

De vorbă cu Esther Perel: sex, putere, libertate (I)


Esther Perel, la București. O privire care spune totul despre o persoanlitate fascinantă (Foto: Cosmin Tuduran)

Mâine și poimâine voi publica, în două părți, interviul pe care i l-am luat pe 4 iunie celebrei psihoterapeute Esther Perel, la finalul conferinței organizate de Gyorgy Gaspar și Otilia Mantelers, la București, în cadrul proiectului lor minunat, #PutereaRelațiilor.

Psihoterapeut intercultural, Esther Perel s-a impus la nivel internațional prin felul în care a redefinit sexualitatea, ca vitalitate erotică, o formă de conexiune de tip superior, tipică doar ființelor umane. În timp ce animalele fac sex, spune ea, oamenii se caracterizează prin erotism, care este un mod de transgresiune, o poveste, în care fiecare om aduce propria sa contribuție, exprimă propria sa individualitate ascunsă, pe care uneori nu o exprimă altfel, în viața de zi cu zi. Dar este o poveste construită într-o relație, cu reguli și cu drepturi. 

De aceea, în această „eră a plăcerii” în care a intrat, omul are nevoie de emancipare, de eliberare, de găsirea unei expresii de sine autentice, are nevoie să afle cum să împace „dorința” și „dragostea”. Despre aceste lucruri - și multe altele – Esther Perel vorbește inteligent, efervescent și direct în cartea sa „Inteligența erotică: reconcilierea vieții erotice cu viața de familie”, apărută la noi la Editura Curtea Veche, în conferințele și interviurile sale.



Eu am vrut însă să fac un interviu diferit, să mă uit la lucrurile despre care vorbește Esther Perel dintr-o altă perspectivă. Trăim într-o societate a paradoxurilor. Sexul vinde orice, dar tot sexul este asociat mult prea des, în mod ipocrit, cu tabuurile, cu prejudecățile limitatoare, cu pedepsele și vinovăția, pentru ca, pe de altă parte, violența sexuală să înflorească în plină impunitate și să-și găsească adesea justificări și acoperiri sociale, care sunt năucitoare pentru condiția umană.

Am decis să scriu mai întâi această primă postare, ca să îmi fac loc de o mărturisire, sau de mai multe... În primul rând, urmăresc un management corect al așteptărilor: nu veți găsi în acest interviu sfaturi de cuplu sau pentru îmbunătățirea vieții sexuale. Dar veți putea situa propria voastră experiență într-un context social mai larg.

În al doilea rând, modul în care am realizat interviul are o poveste în sine. Îmi place enorm să iau interviuri și, după ce am plecat din presă, a fost singurul lucru după care mi-a rămas ca un dor constant. De aceea, de câte ori am ocazia, moderez conferințe, fac interviuri pentru evenimente, sau pentru proiectele noastre de comunicare, de la OMA Vision. Îmi place să ascult oamenii, să intru în lumea lor, să înțeleg modul în care gândesc, simt, se mișcă pe cărările întortocheate și provocatoare ale vieții.
 
Până la interviu, Esther Perel mi-a pus multe întrebări înainte de a răspunde ea la ale mele (Foto: Cosmin Tuduran)
Când Gaspar mi-a scris, cu două zile înainte de conferință, că el și Otilia îmi propun să fac un interviu în exclusivitate cu Esther Perel, am înțepenit cu ochii în ecran. Eram la birou, prinsă între diverse deadline-uri, care nu aveau nicio legătură cu erotismul despre care ea vorbește atât de frumos.

Deși primisem anterior invitația lor să vin la conferință, inițial decisesem că, la cât sunt de obosită, nu aș fi fost atentă și că e mai bine să îi citesc cartea și să plec pe munte, la relaxare. Am renunțat la munte, m-am luptat cu regretele că nu am timp să citesc suficient și să pregătesc temeinic interviul, iar în final am asistat la toată conferința.

Am stat cu urechile, ochii, simțurile ciulite. Nu m-am dus doar ca să aflu pentru mine, ca să îmi examinez propria mea viață – așa cum spune și Esther Perel în interviu. M-am dus să văd reacția sălii, a oamenilor, participarea lor. Și mai ales, să o examinez pe Esther Perel, să o urmăresc, să îi simt energia, ca să mă pot conecta la ea pentru o discuție pe care am vrut-o de la început despre tabuuri.
 
Aproape 600 de oameni au fost la conferința lui Esther Perel, la București (Foto: Cosmin Tuduran)
Mi-am făcut ciorne de întrebări în timpul conferinței, pentru că inteligența briliantă, vivacitatea, creativitatea și tipul discursiv ale lui Esther Perel au această caracteristică fascinantă: te fac să trăiești o efervescență a înțelesurilor și a perspectivelor noi. La fiecare câteva minute primeam o nouă idee, de la care credeam că puteam să dezvolt interviul perfect. În același timp, în fața acestei avalanșe de idei și a realității că nu citisem tot ceea ce ar fi trebuit să citesc pentru o astfel de discuție, mă simțeam vulnerabilă și incapabilă să fac interviul dorit.

Ce a urmat a fost una din cele mai captivante experiențe intelectuale pe care le-am avut eu într-un dialog deschis cu un om. Listele mele de întrebări – vreo patru – au rămas părăsite în caiet, printre notițe. Discuția a fost liberă și a urmat unei alte conversații în care, timp de 20 de minute i-am dat feedback despre conferință și am avut un schimb de idei pe marginea a ceea ce se întâmplase în sală, a modului în care oamenii au reacționat, a modului în care a fost ea acolo, a contextului social în care ne aflăm noi, românii, în această perioadă.

Interviul pe care îl public începând de mâine, în două părți, este continuarea on the record a acestei conversații. Chiar dacă am editat  un pic din motive de coerență și de lungime, am lăsat stilul conversațional care a marcat acea interacțiune: valul de idei și de conexiuni din discursul lui Esther Perel, exprimat prin propoziții scurte și puternice, presărat doar punctual cu întrebări seci, de jalonare.
 
O discuție cât o conferință (Foto: Cosmin Tuduran)
Am trăit și în timpul interviului aceeași senzație ca la conferință: îmi veneau concomitent în minte și câte 3-4 întrebări, datorită bogăției de idei aduse de Esther Perel în conversație, iar eu trebuia să aleg una, ca să rămân pe un drum coerent. Am ales să rămân pe firul roșu, al redefinirii sexualității ca formă de răsturnare a tabuurilor și ca formă de dezvoltare a umanității noastre.

Am obținut în final o privire pe secțiune, pe care poate nu o vedem din prima când îi consumăm ideile la conferințe, citind, sau ascultându-i TED-urile pe net. Am pornit de la cum a ajuns Esther Perel să redefinească sexualitatea și să facă ceea ce face acum în domeniu. 

Am vorbit despre locul sexualității în exercitarea puterii și a controlului asupra unei societăți – prin politică și religie - și despre modul în care putem folosi dorința sexuală pentru a redefini umanitatea pornind de la drepturi și plăcere. 

Am discutat despre „predicatorii momentului” și rolul lor într-o societate în care preoții nu mai pot da toate răspunsurile; despre educația sexuală pe care o dă biserica și impactul ei asupra societății – o formă de control social -; despre pornografie și impactul ei; „hook-up culture” – curentul la nivelul tinerei generații de a se limita doar la contacte sexuale, fără vreo implicare emoțională;  opoziția dintre cele două ideologii ale momentului: consumerism și fundamentalism; emanciparea femeii și dificultatea bărbaților de a relaționa cu o femeie emancipată; educarea copiilor și a oamenilor în sensul emancipării sexuale; metode de spargere a tabuurilor și a ordinii sociale.
 
Oameni care duc o viață examinată - definiția dată de Esther Perel audienței (Foto: Cosmin Tuduran)
Și ca să fie teaser-ul complet, redau mai jos unul din citatele mele favorite din acest interviu. Poate fi un răspuns puternic la adresa pseudo-moraliștilor care se agită să țină copiii în ignoranță, privându-i de accesul la educație sexuală, în timp ce societatea îi expune unui discurs profund sexualizat, zi de zi și pe toate canalele. Ei spun că le apără moralitatea, dar de fapt nu îi lasă să se protejeze și să se definească pe sine într-un mod echilibrat, care cuprinde respectul pentru sine și pentru celălalt, adică tocmai elementele unei conștiințe morale:

„Sexul este parte dintr-un sistem de relații. (...) Vine cu norme, cu reguli, cu o cultură, cu drepturi, este parte a unui sistem. (...) Linia de mijloc este cea în care înțelegem plăcerea și conectarea ca drepturi fundamentale ale omului. Dreptul de a spune „nu”, de a pune limite, de a invita, în loc de a forța, aceasta este linia de mijloc.  Este o combinație între drepturi și plăcere. Mai întâi ai nevoie de drepturi, iar apoi ai nevoie de frumusețe. Este protecția și aventura”.
De la stânga la dreapta: Gaspar, Esther, Otilia, la finalul unei conferințe foarte puternice (Foto: Cosmin Tuduran)

Pentru prima parte a interviului, mergi aici. Pentru partea a doua - aici. Detalii despre organizatorii conferinței - aici, aici și aici.


No comments:

Post a Comment